De azi am încetat să mai fiu eu
Să mai am lacrimi
Am încetat să mai fiu fantomă,
Am încetat să fiu joaca preferată
Am aşternut o toamnă peste groapa mea
Din inimă, ultima.
pathology
aprilie 11, 2009 la 6:58 pm (Scrisori)
Urăsc oamenii fără păreri. Nu am înţeles femeile supuse şi pasive. Nu pricep de ce ne ascundem după clişee?! Niciodată nu am ştiut să pierd, mai ales prietenii. Nu am avut niciodată răbdare. Nu îmi plac gheaţa, tăcerea şi nu suport pixurile. Nu ştiu să mă prefac, nu ştiu să disimulez. Nu ştiu să merg cu pantofi cu toc, nu ştiu cum se foloseşte conturul de buze. Nu pricep de ce pe pachetele de ţigări scrie: “Fumatul poate să ucidă”! Dar viaţa te ucide sigur!:)) Habar nu am cum este să fiu laşă sau fricoasă. Nu ştiu cum este să te resemnezi, nu ştiu cum este să nu suferi. Nu am adormit niciodată cu zâmbetul pe buze. Nu ştiu ce este aia viaţă fără muzică. Şi nu ştiu cum era viaţa mea fără el, nu mai am memorie. Nu înţeleg oamenii care vorbesc numai despre ei. Nu am avut niciodată niciun talent. Nu ştiu cum este o zi fără cărţi, fotografii şi ţigări. Nu pot să îmi pierd viciile, nu pot să închid ochii fără să mă gândesc la el. Nu ştiu să fiu feminină şi calmă. Nu ştiu mai nimic, dar pot să învăţ!
Viaţa ca o piaţă
aprilie 10, 2009 la 12:14 pm (Fluturi)
Lume în sticle
Gunoaie între perne
Şoapte pe cd-uri
Vise de hârtie
Urme de bocanci
Pe buze
Vând iluzii
have you ever?
aprilie 5, 2009 la 8:11 pm (Scrisori)
Ştii ce este dragostea? Dragostea adevărată? Ai iubit vreodată atât de adânc încât să te condamni la o eternitate în iad?
Eu, Da!
Noapte bună
aprilie 5, 2009 la 2:01 pm (Fluturi)
Lacrimi triste
Cad peste merele cu globuri
Priveşti absent
La grădina de cruci
Din suflet
Fără ferestre şi lumini
Te întinzi sub somnul lor timid
desire- deepak chopra
aprilie 4, 2009 la 10:53 am (Fluturi)
A lover knows only humility, he has no choice.
He steals into your alley at night, he has no choice.
He longs to kiss every lock of your hair, don’t fret, he has no choice.
In his frenzied love for you, he longs to break the chains of
his imprisonment, he has no choice.
A lover asked his beloved,
Do you love yourself more than you love me?
Beloved replied, I have died to myself and I live for you.
I’ve disappeared from myself and my attributes,
I am present only for you.
I’ve forgotten all my learnings,
but from knowing you I’ve become a scholar.
I’ve lost all my strength, but from your power I am able.
I love myself…I love you.
I love you…I love myself.
I am your lover, come to my side, I will open the gate to your love.
Come settle with me, let us be neighbors to the stars.
You have been hiding so long, endlessly drifting in the sea of my love.
Even so, you have always been connected to me.
Concealed, revealed, in the unknown, in the un-manifest.
I am life itself. You have been a prisoner of a little pond,
I am the ocean and its turbulent flood. Come merge with me,
leave this world of ignorance. Be with me, I will open the gate to your love.
I desire you more than food or drink
My body, my senses, my mind, hunger for your taste
I can sense your presence in my heart
although you belong to all the world
I wait with silent passion for one gesture, one glance from you
loc lipsă
aprilie 2, 2009 la 3:55 pm (Scrisori)
Dimineţi între cafele
Amorţite peste gene
Numai furtunile mele
Respir adânc,
Era Terente
Plin de inocenţa lui fragilă
Îmi şopteşte o poezie
Scrisă pe genunchi în vie
Am plecat, nu te-am părăsit,
Cu drag Didina
Mă ridic, alerg la geam
S-a stins lumina
Am rămas să alerg prin tine.
